Warning: strtotime(): It is not safe to rely on the system's timezone settings. You are *required* to use the date.timezone setting or the date_default_timezone_set() function. In case you used any of those methods and you are still getting this warning, you most likely misspelled the timezone identifier. We selected the timezone 'UTC' for now, but please set date.timezone to select your timezone. in /home/alesdb/public_html/piatrasoimului/libraries/joomla/utilities/date.php on line 56

Warning: date(): It is not safe to rely on the system's timezone settings. You are *required* to use the date.timezone setting or the date_default_timezone_set() function. In case you used any of those methods and you are still getting this warning, you most likely misspelled the timezone identifier. We selected the timezone 'UTC' for now, but please set date.timezone to select your timezone. in /home/alesdb/public_html/piatrasoimului/libraries/joomla/utilities/date.php on line 198

Zona Pădurea Neagră – satele slovace

Pornind din Aleşd spre nord, spre Munţii Şes-Plopiş, ajungem în zona Pădurea Neagră, apoi mergem către Şinteu, după care ieşim spre Budoi, de unde o luăm spre vest către celelalte sate slovace reprezentative din Bihor.

Atracţii :

Peştiş - prima atestare documentară: 1302

În Peştera din Piatra Jurcoaiei (Valea Morii) au fost descoperite materiale ceramice şi litice aparţinoare epocii neolitice, culturii Tisa II şi grupului Herpaly, precum şi mormântul unui copil din aceeaşi perioadă. Fauna fosilă neolitică,  cuprinzând peste 15 specii de animale.

Biserica de lemn Buna Vestire, construită în sec XVIII, modificată, completată şi renovată în repetate rânduri.

Depozit fosilifer de vârstă anisiană (Triasic Mediu) - Monument al Naturii - situat pe valea Lionii, conţinând mai multe specii de reptile (dinosaurieni), noi pentru ştiinţă: ex Nothosaurus transilvanicus.

Cetatea Piatra Şoimului - Solyomkovar (Peştiş) - situată în partea de nord a satului, în versantul stâng al văii Şinteului, a fost atestată documentar pentru prima oară în 1306 ("... magistro Paulo fratre Bud castellano de Solumkeu..."). A fost centrul unui întins domeniu feudal, care în sec. al XIV se întindea până dincolo de cetatea Bologa (zona Huedin).

Cetatea a fost aruncată în aer în 1711 de trupe austriece.  O parte dintre ruine au fost folosite în 1821 la ridicarea capelei baroce, necropolă a familiei Batthyany.

În Peştera de sub Cetatea Piatra Şoimului au fost găsite fragmente de ceramică neolitică  şi piese scheletice ale rinocerului lânos.

Poiana Florilor

Castelul de la Poiana Florilor (mănăstire de maici în prezent) a fost construit între 1891-1894 pe creasta munţilor Rez (Plopiş).

Pădurea Neagră - este aşezată în zona montană a Munţilor Plopiş, la o altitudine  de  300 metri, pe Valea Bistrei. Aici se află cea mai veche fabrică de sticlă de pe teritoriul româniei, mutată pe actualul amplasament din zona Şinteu - Huta Voivozi.

Izvor de apă minerală cu conţinut ridicat de fier, situat în partea de nord a localităţii.

Zona satelor slovace : Şinteu, Sacalasău nou şi vechi, Derna, Budoi

Colonizarea slovacilor în judeţul Bihor se pare că a avut loc în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Cauzele acestor migraţii au fost diferite: necesitatea braţelor de muncă, lipsa de pământ, sporirea populaţiei, sărăcia, calamităţile naturale (Benedek, 1971, Sistemul fonetico-fonologic al gravurilor slovace din judeţul Bihor şi Salaj, lucrare de doctorat, pag. 9).
O parte dintre ei s-au aşezat pe teritoriul comunei Derna, în hotarul satului Sacalasău la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea; cei care s-au aşezat nici nu erau veniţi direct din Slovacia, ci au fost aduşi de la Huta Şinteu şi Budoi ca şi tăietori de lemne pe moşia lui Bartoş Gabor care deţinea o mare suprafaţă de pădure. Veniţi ca muncitori sezonieri, ei au început să-şi construiască câte un adăpost din bârne şi pământ bătut care cu timpul au fost transformate în simple locuinţe, cumpărându-şi mai apoi şi câte o suprafaţă de pământ în apropiere. Casele au apărut izolat, pe măsură ce se defrişau pădurile, astfel că cei 25 de muncitori forestieri, în mod treptat îşi construiesc locuinţe, formându-se aici un cătun de case izolate care aparţineau de satul Sacalasău.

De activitatea acestor oameni harnici putem asocia şi numeroasele descoperiri arheologice care au adus la lumină acele minunate tezaure dacice, mărturie grăitoare a vieţii strămoşilor noştri pe aceste meleaguri.

Şinteu - prima atestare documentară: 1535

Localitate situată în partea de est a judeţului Bihor, pe culmea Muntelui Şes, la o altitudine medie de 750 m, de o parte şi alta a DN 1H care leagă oraşul Aleşd cu oraşul Şimleu Silvaniei, întinzându-se pe o suprafaţă de peste 40 km pătraţi.  

Spre sfârşitul secolului XVIII, un număr însemnat de slovaci s-au stabilit în hotarul Peştişului, numit pe atunci şi Peştişul de Piatra Şoimului (Solyomköpestes), între culmile Munţilor Plopişului, punând astfel bazele cătunului Şinteu, care cu timpul va deveni aşezare şi apoi comună. Autorităţile timpului au ”botezat” impropriu locul unde s-au stabilit slovacii, în raza satului Peştişul de Piatra Şoimului cu numele de Piatra Şoimului (Solyomkö). Această denumire este considerată improprie deoarece nu are nimic în comun, cu fosta localitate Solumkew (Piatra Şoimului) şi nici cu cetatea Piatra Şoimului, faţă de care Şinteul se află la peste 20 km nord-est, între culmile Munţilor Plopişului.
Acestei localităţi (cătun), întemeiată de slovaci, localnicii şi populaţia românească i-au spus tot timpul Nova Huta (fabrica Nouă), dar şi Şinteu.
Slovacii colonizaţi aici au constituit forţa de muncă pentru defrişarea pădurilor. Lemnul, mai târziu, a fost folosit drept combustibil pentru prima manufactură de sticlărie înfiinţată în 1790, la Huta Voievozi (în limba slovacă Stra Huta).
Din anul 1841 au început să se producă articole de sticlărie şi în localitatea Pădurea Neagră. Concurenţa care o va face noua fabrică de la Pădurea Neagră fabricii de la Huta Voievozi, la care s-a adăugat şi epuizarea resurselor naturale din împrejurimi, mai ales de cuarţ şi combustibil pentru topirea masei de sticlă, vor duce la încetarea activităţii acesteia, spre sfârşitul secolului XIX.

Manifestări folclorice tradiţionale: bâlciul slovacilor de la Hută (august), înălţarea semnului de mai, balul cartofului (octombrie).

Satul Derna este atestat documentar pentru prima dată în anul 1406 (Coriolan, Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania) ca localitate românească (posessio valachis) Olahderna, când se face o evidenţă a aşezărilor de pe domeniul Şinteului.

În comuna Derna cu ocazia sărbătorilor de iarnă se practică obiceiul colindelor de Crăciun. Cu ocazia sărbătorilor de Paşti se organizează Prohodul în Vinerea Mare când toţi enoriaşii ies din Biserică şi înconjoară lăcaşul de cult de trei ori cu lumânări aprinse, se citesc cele 12 Evanghelii şi se bate toaca trei zile. 

Satul Sacalasău – este atestat documentar tot în anul 1406 ca posesiunea românilor. Este amintit sub denumirea de Sastelek (Jako Zsigmond) 336, în 1692 – Sastelek de Mezosi – 53, în 1828 sub denumirea de Sas şi Telek, Szakalaszo de către Fényes (Fenyes, Elek, Magyarorszag, Geographiai szotar, 1851) care arată că satul este românesc aşezat la poalele munţilor Rez pe drumul poştei spre Marghita.

Cu ocazia Anului Nou copiii umblă în seara ajunului cu „Ciuraleisa” pe la oamenii din sat. 

Satul Sacalasău-Nou – apare menţionat ca aşezare separată de către satul

Sacalasău în anul 1940 ; el se formează ca un cătun al satului Sacalasău începând

de la sfârşitul secolului trecut când aici au venit primele familii de slovaci.

Pe măsura sporirii populaţiei numărul caselor s-a înmulţit ajungând să devină localitate separată la sfârşitul deceniului al IV-lea din secolul XX. Este locuit de către populaţie slovacă.
Aşezarea se întinde pe o mare suprafaţă, casele sunt răsfirate, nu are drum pietruit care să-l lege de centrul de comună ca celelalte sate. Abia în 1981 s-a proiectat un drum pietruit prin pădurea care desparte satul de centrul de comună.

Dorim să menţionăm că satele comunei Derna sunt mai vechi decât atestarea lor documentară, dovadă fiind numeroasele urme de viaţă materială.
După structură şi fizionomie în comuna Derna există sate diferite.
Satul Sacalasăul Nou situat în extremitatea estică a comunei are locuinţe răsfirate în partea centrală iar extremităţile satului sunt risipite.
Celelalte sate (Sacalasău, Dernişoara, Tria) sunt de tipul adunat cu case înşirate de-a lungul văilor. Au două străzi paralele legate între ele de două străzi secundare. Tot în această categorie intră şi satul Derna care are o stradă principală şi câteva străzi secundare care pornesc din ea fiind foarte scurte.

Calendar

 oct   Noiembrie 2018   dec

LMMJVSD
   1  2  3  4
  5  6  7  8  91011
12131415161718
19202122232425
2627282930 
Julianna Walker Willis Technology

Evenimente

CLUJ (25-27 noiembrie 2016)

ZILELE CETATII PIATRA SOIMULUI 2016
la Piatra Șoimului (09-11 septembrie 2016)

SERI MEDIEVALE Ediția II-a
în curtea Şcolii Generale C-tin Şerban din Aleşd (13 iulie 2013)

Tetchea (21-22 iulie)

Suncuius (24-25 august)

Aleşd (30 august - 2 sept)

Aştileu (12-13 septembrie)

Şinteu (6-7 octombrie)

Oradea, Beiuş, Aleşd (12-14 decembrie)

Lânga arena orașului Aleşd (29 decembrie)
 

Vremea